Cel mai tare “argument” folosit de oamenii religioşi care spun că sportul este păcat se află scris în Epistola I a lui Pavel către Timotei capitol 4 versetul 8 şi zice aşa: “Căci deprinderea trupească este de puţin folos, pe când evlavia este folositoare în orice privinţă, întrucât ea are făgăduinţa vieţii de acum şi a celei viitoare”. Fapt este că expresia “deprindere trupească” în acest context nu se referă la sport. În acest articol doresc să demonstrez aceasta cu ajutorul contextului imediat al versetului.

Pavel începe capitolul aşa:

Dar Duhul spune lămurit că, în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor, abătuţi de făţărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, însemnaţi cu fierul roşu în însuşi cugetul lor. Ei opresc căsătoria şi întrebuinţarea bucatelor pe care Dumnezeu le-a făcut să fie luate cu mulţămire de către cei ce cred şi cunosc adevărul. Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună; şi nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulţămiri; pentru că este sfinţit prin Cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune. Dacă vei pune în mintea fraţilor aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Hristos Isus, fiindcă te hrăneşti cu cuvintele credinţei şi ale bunei învăţături, pe care ai urmat-o până acum.” (1 Timotei 4:1-6)

Pasajul citat arată clar că unii oameni, vor nesocoti credinţa ca şi bază a mântuirii orăcirui om şi vor căuta să o înlocuiasc cu învăţături înşelătoare ale dracilor. Parte ale acestor învăţături este şi abstinenţa sexuală şi restricţii în alimentaţie. Toate aceste lucruri nu joacă nici un rol în ce priveşte evlavia, sau relaţia noastră cu Dumnezeu. Atenţie, nu vorbim aici despre abstinenţă sexuală înainte de căsătorie, nu aceasta. Cred că este absolut clar din context că acei oameni opreau căsătoria, pentru a nu avea relaţii sexuale absolut şi astfel să poţi moşteni viaţa veşnică, potrivit învăţăturii lor. În continuare Pavel îi spune lui Timotei:

Fereşte-te de basmele lumeşti şi băbeşti. Caută să fii evlavios. (1 Timotei 4:7)

Deci, aceste învăţături  drăceşti numeau evlavie abstinenţa totală de la relaţii sexuale şi restricţiile în mâncare. Pavel mai numeşte aceste învăţături basme lumeşti şi băbeşti care nu au niimic a face cu evlavia adevărată, care este rezultatul credinţei în Domnul Isus Hristos. Imediat după acest veset, în aceiaşi ordine de idei şi în acelaşi context  apostolul Pavel spune:

Căci deprinderea trupească este de puţin folos, pe când evlavia este folositoare în orice privinţă, întrucât ea are făgăduinţa vieţii de acum şi a celei viitoare. (1 Timotei 4:8)

Este absolut clar că în acest context:

1. Expresia “deprindere truprească” nu se referă la sport pentru că în tot pasajul nu a fost nici o menţiune la sport, absolut nimic, nici o referinţă la sport, aşa cum găsim în 1 Corinteni 8:24-27 etc.

2. Expresia “deprindere trupească” se referă la abstinenţa sexuală şi restricţii în alimentaţie. Acestea sunt unicele deprinderi trupeşti menţionate în acest pasa. Nu mai există nici o altă deprindere trupească.

3. Prin “deprindere truprească” nu poate fi moştenită viaţa veşnică. Aceasta poate fi moştenită doar prin credinţă în Isus Hristos.

Dumnezeu să ne ajute şi să căutăm evlavia adevărată prin credinţă în Isus Hristos şi să ne ferim de basme lumeşti şi băbeşti.

După ce am făcut azi câte o vizită la o ambasadă şi la un schimb valutar, am hotărât să scriu un post despre importanţa unei atitudini frumoase când deservim pe oameni la locurile de muncă.

1. Nu fi cu o înfăţişare posomorâtă sau supărată când eşti în faţa oamenilor. La ambasadă, domnişoara care era la ghişeu, cu toate că era îmbrăcată destul de elegant şi machiată cu cumpătare, avea o faţă supărată şi care arăta nemulţumire faţă de oricine se apropia. Am avut impresia că nu am venit la timp, sau că nu ar fi trebuit să fi venit, sau că am greşit ghişeul şi am încurcat-o din lucrul ei. Însă nu era valabil în acest caz nici unul din aceste motive. Supărată mi-a spus că actele mele nu sunt gata şi că pot pleca, sau să vin altă dată, sau dacă vreau să aştept până mi se vor oferi. Am preferat să aştept şi am văzut că oricine alţii s-au apropiat, i-a întâmpinat exact cu aceiaşi înfăţişare supărată plină de nemulţumire şi tot aşa respicat le răspundea şi celorlalţi oameni. Imediat după aceasta, am mers la un schimb valutar şi acolo, doamna care era la ghişeu, iar avea o înfăţişare foarte, foartre supărată, parcă aş fi venit să împrumut de la ea o sumă mare de bani, sau să-i iau cu sila şi nu să schimb făcându-i astfel un profit din care se alcătuieşte în cele din urmă şi salarul ei şi pentru care ar fi trebuit să-mi fie recunoscătoare sau cel puţin salutabilă. Mă întreb de ce procedează astfel acesti oameni. Posibil că este un fel al lor de a se răzbuna pe cei care le fac neplăceri când merg ei la alte ghişeie a altor organizaţii, sau poate au neplăceri cu cei de acasă şi acesta este felul lor de a se răsplăti pe tot neamul omenesc. Nu este bine şi nu este corect să procedăm astfel. Există un proverb în popor care spune “Ce ţie nu-ţi place – altuia nu-i face!” Proverbul pune lucrurile într-un fel negativ, dar Domnul Isus a spus pozitiv şi foarte frumos acest principiu când a zis: “Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la frel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii” (Evanghelia după Matei 7:12) Deci, să le facem oamenilor nu potrivit cu ceia ce fac ei faţă de noi, ci cum am vrea să fie purtarea şi atitudinea lor, aşa o purtare şi atitudine să avem noi faţă de alţii. De altfel, relaţia care o avem cu oamenii, reflectă relaţia care o avem cu Dumnezeu.

2. Caută să le vii în ajutor oamenilor arătând bunătate. În timp ce aşteptam la ambasadă, un alt domn cu o doamnă au venit la ghişeu şi după ce au venit cu toate actele, au prezentat un raport de câţiva metri de hârtie de la bancă, care includea toate detaliile ca în cele din urmă, să audă cum femeia de la ghişeu le-a spus cu o voce rece, lipsită de orice înţelegere şi compasiune: “Nu este indicat totalul, trebiue să mergeţi să aduceţi din nou un alt act.” Nici nu a căutat să înţeleagă ce era scris pe acel act, a lăsat pe oameni să meargă şi să facă repetat acele acte. Oamenii erau atât de epuizaţi şi era evident că de multe ori au fost întorşi înapoi iar şi iar. Dumnezeu spune în cartea Proverbelor lui Solomon: ” Nu opri o binefacere celu ce are nevoie de ea, când poţi s-o faci. Nu zice aproapelui tău: “Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mâine!” când ai de unde să dai.” (Proverbe 3:27-28)

Cum te porţi cu oamenii cănd apelează după ajutor, sau în timp ce le slujeşti fiind la serviciu? Nu vrei să-i faci pe oameni să vadă faţa Domnului Isus pe faţa ta în timp ce le slujeşti? O poţi face.

Scrisa de preotul Vasile Filat

La tabăra de studiere a Englezei, unde ne aflăm acum împreună cu cei 175 de studenţi, în fiecare seară învăţăm arta bunului simţ de pe paginile Sfintelor Scripturi. După ce am învăţat temeliile bunului simţ, am privit cum se manifestă bunul simţ în relaţiile cu învăţătorii, cu părinţii, cu Dumnezeu, cu oamenii răi, cu prietenii, cu aproapele, etc. Astăzi, urmează să învăţăm principii de bun simţ la locul de muncă şi anume:

1. Învaţă atitudinea corectă de la cei harnici. Înţeleptul Solomon a scris aşa: “Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!” (Prov. 6:6) Oameni harnici sunt mai puţini decât oameni leneşi. Nu crezi? Uite atent în jur şi vei vedea. Câţi prieteni de ai tăi lucrează şi câţi încă nu şi-au găsit de lucru? Dacă eşti la şcoală, câţi colegi de ai tăi îşi îndeplinesc responsabilităţile cu o atitudine frumoasă şi câti din ei nu depun nici un efort ca să înveţe? Firea noastră păcătoasă are tendinţa să se orienteze după ce este rău, pentru că acestea nu necesită nici un efort. Nu te lăsa prins în aceleaşi curse a lipsei de disciplină şi lenevie. Priveşte atent la cei care sunt harnici, care lucrează bine, învaţă bine, etc. Priveşte atent ca să îneţelegi cum şi de ce aceşti oameni reuşesc să facă lucrurile care le au şi responsabilităţile care le sunt încredinţate. Priveste atent la ei şi urmează-le exemplu.

2. Fă tot lucrul bine şi calitativ totdeauna. Solomon scrie astfel mai departe în acelaşi pasaj, când spune ce poate fi învăţat de la furnică: “… ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân, totuşi îşi pregăteşte hrana vara, şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului.” (Prov. 6:7-8) Cei mai mulţi oameni au nevoie de supraveghetori pentru că dacă nu sunt supravegheaţi, atunci nu lucrează, sau nu fac lucrul calitativ, nu vin la timp la lucru, pleacă mai devreme de la servici, etc. Nu fi din numărul acestor oameni pentru că ei tocmai din pricina aceata nu propăşesc nici material şi nici nu sunt promovaţi în lucrul lor. Apoi, aceasta este lipsă de bun simţ, de parcă ai vrea şi ai căutat totdeauna să înşeli, sau parcă ai fi unul care dacă intră în casa omului trebuie să fie păzit la orice pas ca să nu furi ceva. Cred că nu te simţi bine astfel. Tot aşa este şi atunci când nu-ţi îndeplineşti responsabilităţile corect la servici şi nu lucrezi decât dacă eşti supravegheat.

3. Fă fiecare lucru la timpul său. Despre furnică care simbolizează pe omul harnic, Solomon spune că “îşi pregăteşte hrana vara, şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului.” Nu amâna lucrurile ci fă-le pe toate la timpul său. Aşa nu va trebui să fii sub presiunea urgenţei, nu vei supăra pe conducător şi pe membrii echipei şi vei aduce cinste învăţăturii Domnului Isus Hristos pe care spui că o urmezi.

Scrisa de preotul Vasile Filat

Ieri, ne-am întors împreună cu soţia mea Năstica şi cu cei tre copii ai noştri Tika, David şi Daniel de la Centrul Euro-Asiatic de Studii Biblice Inductive de la Surduc, România unde am studiat timp de două săptămâni Profeţii Mici. Ne-am bucurat mult să vedem ce mult am învăţat fiecare din noi după ce am discutat aceasta. Am avut o părtăşie foarte plăcută în drumul lung spre casă. La un anumit moment am discutat despre bunul simţ şi am început cu aceia că am definit fiecare cum înţelegem această noţiune şi apoi am dat exemple de manifestare a bunului simţ, sau de lipsă a acestuia.

Când am definit noţiunea “bun simţ”, Daniel, fiul nostru de 9 ani, a spus: “Bun simţ este cânt de simţi bine.” David a dezvoltat mai departe noţiunea şi a spus că bunul simţ este atunci când te porţi cu respect faţă de alţii indiferent de vârsta lor şi a dat mai multe exemple. Tika, cea mai mare dintre copiii noştri a spus: “Bunul simţ este când te porţi aşa, ca să faci pe cei din jur să se simtă bine.” Cum defineşti tu noţiunea “bun simţ”? Poţi scri aceasta în comentariul la acest post.

La exemplele de bun simţ fiecare au apreciat mult când au apelat la cineva după ajutor şi persoana respectivă i-a ajutat, apoi faptul că spune “Mulţumesc”, ” Te rog”, etc. S-a apreciat de asemenea mult faptul că atunci când apare o situaţie de conflict, nu se strigă, dar cu răbdare şi îngăduinţă se ajută unul pe altul să clarifice situaţia şi să procedeze corect. A fost menţionat de asemenea faptul să ajuţi pe altul când vezi că el face lucrul şi nu stai indiferent faţă de nevoile care le au cei din jur.

Apoi am menţionat cazurile văzute de noi în jur în care a fost lipsă de bun simţ şi din care avem şi noi să învăţăm ceva. Iată câteva astfel de cazuri.

1. În transportul public este lipsă de bun simţ când cei mai tineri nu oferă locul bătrânilor, sau persoanelor mai în vârstă ca ei. De asemnea, se priveşte rău când bărbaţii nu oferă locul femeilor şi nu arată respect pentru ele. Pe de altă parte este lipsă de bun simţ când ţi se oferă locul şi nu spui mulţumesc.

2. La sărbători, evenimente este o lipsă de bun simţ când ţi se oferă cuvântul să vorbeşti despre tine, sau în genere despre lucruri care nu au nici o legătură cu evenimentul şi persoana care este în centrul atenţiei la acest eveniment. Să zicem, dacă eşti la o nuntă, trebuie să vorbeşti şi să menţionezi lucruri frumoase despre mireasă şi mire, dacă ţi se oferă cuvântul. Nu este bun simţ să refuzi să vorbeşti atunci când eşti solicitat.

3. În relaţia cu părinţii este lipsă de bun simţ când îi întrerupi din vorba lor, sau să le faci observaţii şi mai ales faţă de alţi oameni. Nu şade bine la nici un copil să facă aceasta pentru că este lipsă de respect şi bun simţ.

La tabăra care începe mâine, intenţionez să predic din Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la bunul simţ şi aceasta să fie pentru învăţătura noastră a tuturor şi pentru zidirea unor relaţii durabile cu alţii.

Scrisa de preotul Vasile Filat

Astazi, 1 Iunie, de Ziua Internationala a Copiilor, impreuna cu copiii mei David si Daniel si cu un grup mic de tineri de la Miscarea de Tineret 2:22 am mers sa participam la actiunea anti-avort organizata de Miscarea pentru Viata. In total am fost in jur de 15 crestini, reprezentati ai diferitor organizatii care am venit sa ne exprimam durerea si ingrijorarea pentru aceasta genocid care se desfasoara chiar in spitale, si pe care il fac medicii, cei ce sunt chemati sa protejeze viata oamenilor.

De dimineata am tiparit acasa 100 de foi cu mesajul biblic “Ce spune Dumnezeu despre avort?” publicat anterior pe acest site si am mers la aceasta actiune. Tinerii de la ASCOR au plasat placate cu imagini care arata tragedia avortului si in fata acestor placate au aprins lumanari pentru a atrage atentia trecatorilor la valoarea veitii copiilor care au fost si sunt avortati si pentru ai face pe oameni constienti de aceasta crima groaznica.

Pentru ca ne-am plasat chiar la intrarea in curtea spitalului, treceau foarte multi oameni si mai ales femei gravide sau cu copiii mici. Le-am oferit la toti oamenii cate o copie si cei mai multi au primit mesajul. Rugaciunea mea este ca acesta sa le atinga inimile si sa aduca transformare si luarea unei atitudini corecte fata de aceasta crima mare care a ajuns sa nu mai fie considerata asa in secolul nostru.

O doamna, dupa ce a luat foaia cu mesajul, a spus cu mandrie ca nu a facut nici un avort nici ea, si nici fiica ei si ca daca i-ar mai fi dat Dumnezeu copiii, i-ar fi nascut si crescut cu bucurie pe toti.

O alta femeie insa, cand i-am intins brosura, a respins-o cu dispreti spunand ca ea singura este acea care face avort la alte femei.

S-au apropiat si un grup de studenti de la medicina care se pare ca tocmai veneau de la lectii sau de la orele practice. Ei au inceput o polemica la subiect incercand sa ne convinga ca nu facem bine ceia ce facem invocand argumente de felul: “De ce sa fie lasat in viata un copil ca sa ajunga sa traiasca o viata ca aceasta?” Ar fi fost momentul sa-l intrebam pe un astfel de tanar, viitor medic: “De ce sa-ti fie lasata tie viata odata ce nu esti satisfacut de ea?”. Dar, nu am pus astfel de intrebari, ci i-am vorbit din Scripturi despre valoarea vietii omului in ochii lui Dumnezeu si se pare ca toti au ascultat cu atentie si au plecat ingandurati de acolo.

Reprezentantii Miscarii de Tineret 2:22 au tiparit si ei 200 de copii ale acelui mesaj si au mers sa distribuie la oameni. Ne pare rau ca am avut atat de putine si ne-am bucurat sa vedem cum crestinii, reprezentanti ai altor organizatii au mers sa faca copii xerox ca sa distribuie la oameni acest mesaj biblic.

La un moment a venit si medicul-sef al spitalului fiind destul de infuriat de actiunea care o facem. Dar, pentru ca organizatorii actiunii au primit autorizatia primariei, nu au aparut nici un fel de probleme.

Participand la aceasta actiune, mi-am dat seama cat de mult este afectata mintea oamenilor de acest rau si cat de putin am reusit sa facem noi, crestinii. Sunt deplin convins ca oricine a trecut azi pe acolo a plecat ingandurat de cele ce a vazut, a auzit si a citit si nu va mai ramane cu aceiasi atitudine fata de avort, acest omor premeditat.

Impreuna cu familia mea vom scrie o scrisoare primului ministru, la Ministerul Sanatatii si in alte instante ca sa fie oprita aceasta practica pagana si antiumana si sa fie protejata viata copiilor. Va indem sa faceti acelasi lucru si toti impreuna sa oprim acest rau.

De asemenea, va invit sa contribuiti cu donatiile Dvs. pentru ca sa tiparim o brosura cu invatatura biblica despre avort care sa fie facuta calitativ, color, intr-un tiraj mare si sa fie distribuita in tara intreaga. Daca doriti sa contribuiti la acest proiect, va puteti exprima dorinta prin plasarea unui comentariul a acest articol si va vom contacta. Dumnezeu sa va binecuvinteze!

Preot Vasile Filat

Este o traditie deosebit de frumoasa in poporul nostru, la sarbatori, sa organizeze tranta la berbec. Cneazul rus Dolgorukii, fiind in vizita lui la Chisinau, a vazut competitia aceasta si a scris o marturie frumoasa: „… N-am observat nici in timpul trantei, nici la incheiere, sa fi aparut vre-un conflict sau bataie… Spectatorii erau incantati si nu-si puteau rupe ochii de la luptatori.” Maine va avea loc aceasta competitie frumoasa in satul meu de bastina si sunt invitat sa predic un mesaj din Evanghelie. M-am gandit ca cel mai bine va fi sa folosesc imaginea trofeului acestei competitii, adica berbecul, pentru a comunica adevaruri adanci si esentiale din Cuvantul lui Dumnezeu.

Evanghelia dupa Ioan ne relateaza ca, atunci cand Ioan Botezatorul a vazut pe Isus venind la el, a zis in auzul tuturor: „Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii!” (Evanghelia dupa Ioan 1:29) De vom auzi aceasta afirmatie despre cineva, ne va parea straniu in contextul nostru. Nu tot asa este pentru oamenii din poporul Evreu care erau in acest caz ascultatorii predicii lui Ioan Botezatorul. Pentru intelegerea acestei afirmatii a lui Ioan Botezatorul, trebuie sa cunoastem cateva lucruri esentiale despre pacat, iertare si sistemul de inchinare lasat de Dumnezeu pentru poporul Evreu.

I. Toti oamenii sunt pacatosi si sortiti la moarte. Ioan Botezatorul aici vorbeste despre pacatul lumii, adica a tuturor oamenilor, pentru ca toti oamenii sun pacatosi. Apostolul Pavel a scris in Epistola catre Romani 3:23 „Caci toti au pacatuit, si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.”. A fi lipsit de slava lui Dumnezeu inseamna a nu mosteni Imparatia Cerurilor care este plina de slava Lui, inseamna a nu ajunge sa vezi slava lui Dumnezeu. Nici un pacatos nu va vedea slava lui Dumnezeu. Mai mult… „plata pacatului este moartea” (Romani 6:23)

II. Fara varsare de sange nu exista iertare de pacate. La Epistola catre Evrei. Cuvantul lui Dumnezeu spune: „Si, dupa Lege, aproape totul este curatit cu sange; si fara varsare de sange, nu este iertare.” (Evrei 9:22) Dumnezeu nu accepta jertfe omenesti, pentru ca totuna nu faceau sens, odata ce oamenii toti erau pacatosi, nimeni nu putea sa moarta pentru pacatele altora, ci doar pentru pacatele proprii ca si pedeapsa si nu pentru izbavire. Totusi, Dumnezeu a pregatit o solutie pentru ispasirea pacatelor omenirii si aceasta este o jertfa desavarsita, o jertfa fara pacat, Singurul Fiu a lui Dumnezeu – Domnul Isus Hristos. Pana la venirea Domnului Isus insa, Dumnezeu a instituit un sistem de jertfire a animalelor pentru a pastra constienti pe oameni despre starea lor pacatoasa si nevoia unui Mantuitor.

III. Sangele jertfelor animale nu poate izbavi pe oameni de pacat. Dumnezeu a dat poporul Israel aceasta porunci cu privire la inchinarea lor: „Iata jertfa mistuita de foc pe care o veti aduce Domnului: in fiecare zi, cate doi miei de un an fara cusur, ca ardere de tot necurmata. Sa aduci un miel dimineata, si celalalt miel seara…” (Numeri 28:3-4) Toate aceste jertfe erau umbra bunurilor viitoare, dar nu infatisarea adevarata a lucrurilor, si nu puteau nici odata, chiar daca erau aduse continuu, sa elibereze de pacat pe cei ce incercau sa se apropie de Dumnezeu prin ele. Altfel, Scriptura spune, „n-ar fi incetat ele oare sa fie aduse, daca cei ce le aduceau, fiind curatiti odata, n-ar mai fi trebuit sa mai aiba cunostinta de pacate? Dar aducerea aminte a pacatelor este innoita din an in an tocmai prin aceste jertfe”; caci este nu neputinta ca sangele jertfelor animale sa stearga pacatele oamenilor. (Epistola catre Evrei 10:1-4)

IV. Avem iertare de pacate doar prin jertfirea Domnului Isus Hristos. Cuvantul lui Dumnezeu scrie in continuare ca noi, toti oamenii, suntem iertati si sfintiti „prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odata pentru totdeauna.” (Epistola catre Evrei 10:10). Nu mai este nevoie de o alta jertfa. Isus Hristos este jertfa desavarsita pentru ca el este Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii.

Iertarea de pacate poate avea loc doar in viata acelui om care crede din inima in Domnul Isus Hristos si isi preda viata Lui. Nu este vorba aici de o biserica specifica, de un grup de oameni, sau mai stiu ce. Domnul Isus vrea sa crezi in El si Cuvantul Lui si sa-ti predai viata Lui, ca sa traiesti dupa poruncile lui care sunt scrise in Biblie. Fa aceasta alegere in viata ta si atunci toate pacatele tale vor fi ridicate, ispasite si iertate de Isus Hristos, Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii.

Preot Vasile Filat

In gimnaziul nr.53, dupa cum am mai zis, sunt peste 300 de elevi si eleve. Foarte multi elevi care au ivatat in acest gimnaziu, acum sint oameni mari si intelepti, invata la universitati si colegii bune de peste hotare si in tara lor natala. Chiar eu, David Filat, sunt elev in clasa a IV-a in gimnaziul nr.53, si marturisesc ca aici sunt invatatori foarte buni, care vor ca sa creasca oameni intelepti din elevii lor. In gimnaziul nr.53 sunt foarte multi invatatori buni care investesc in elevii lor.

In gimnaziul nr.53 sunt foarte multi profesori care si-au daruit toata puterea si dragostea pentru a invata copii din scoala multe lucruri care le vor prinde bine lor. Copii, la rindul lor, trebuie sa multumeasca din toata inima si dragostea lor ca sa multumeasca invatatorilor lor pentru efortul care l-au dat ca sa-i invete pe copii lucrurile de care au nevoie ei.Invatatorii din gimnaziu sunt niste profesori care merita multumirile si dragostea elevilor llor, parintilor elevilor, statului si a tuturor locuitorilor orasului Chisinau.

Gimnaziul nr.53 este gimnaziul care este cu foarte multi elevi care acum sun la liceie si universitati. Elevii care deja s-au dus de la gimnaziu nu au uitat de el, ci cind au timp vin si isi viziteaza scumpii lor profesori, care i-au invatat multe lucruri care le-au prins bine in viata pe care o traiesc de zi cu zi. Acest frumos gimnaziu a dat drumul multor elevi intelepti si invatati, care acum invata peste hotare si la universitati sau colegii foarte bune. Si ei cind vin la profesorii lor nu vin cu mina goala, ci vin cu o floare sau o cutie de ceocolata.

Pe data de 27 aprilie, gimnaziul nr.53 a implinit 10 ani de la intemeierea lui. Gimnaziul nr.53 a fost intemeiat in anul 1997. La inceput el a fost o simpla gradinita de copii, apoi a devenit o scoala cu numele “Scoala primara nr.53″, pina in anii 2006, iar in prezent este un gimnaziu foarte puternic, care are peste 300 de elevi. Derectoarea gimnaziului este d-na Stasevschi Sfetlana. Ea este o buna derectoare care conduce un grup foarte bun de profesoare, care la rindul lor, invata pe elevii si elevele lor.